Atingerea vindecătoare și memoria corpului

Următorul fragment este extras din cartea Shiatsu- Calea echilibrului, Isabelle Laading. Shiatsu este o terapie japoneză bazată pe stimularea punctelor de acupunctură cu ajutorul policelor. Toate aspectele descrise sunt valabile și pentru masaj.

Practicând shiatsu, o altă dimensiune palpabilă este cea a memoriei corpului. Conform concepției chineze, pentru că nu există decât o singură energie manifestată sub diferite aspecte (corp, conștiință, emoții) și prin aceasta nicio separare fundamentală între aceste diferite expresii ale ființei, este evident că citirea unui punct de acupunctură sau a unui meridian, ca și tratamentul său, privește toate aceste dimensiuni. Atunci când sunt exprimate verbal, expresii precum a fi sătul până peste cap sau a avea inima grea lasă să se înțeleagă că ființa umană resimte fizic amprenta încărcăturilor emoționale pe care nu le poate controla. Percepem ușor realitatea trăilor unui individ cuprins de angoasă sau paralizat de teamă. În shiatsu și în masaj această realitate este simțită prin intermediul mâinilor: emoții, sentimente refulate, trauma mai vechi. Mesajele pe care le ating ușor mâinile, amintirile încrustate pe un umăr, pe gât, pe gleznă… Dacă policele în shiatsu încetează stagnarea ki-ului pe un punct de acupunctură sau stimulează un meridian cu deficiențe, el acționează în același fel și în cazu energiei emoționale stagnante. Atingerea șterge urmele unor evenimente traumatizante sau ale sentimentelor cornice care îl domină pe pacient (furie, tristețe, teamă, sentimente de frustrare etc.) Din fericire nu este vorba de un act radical, prin care ar fi posibilă debarasarea individului de o parte din el însuși fără știrea sa. Cum am spus deja, shiatsu respectă parcursul ființei. De la o ședință la alta, sun influența atingerilor, zona aflată în suferință se liniștește deoarece ki-ul se fluidizează, circulând din nou liber. Deși practicianul poate percepe suferința și să o aline parțial, pacientul trăiește în general destul de viu experiența. Aceasta poate să se producă printr-un val emoțional sau, cel mai frecvent, senzația de a avea o anumită zonă a corpului încărcată și apoi descărcată sau mai ușoară după terapie. Acest aspect al practicii nu trebuie să prevaleze în ședință. Shiatsu este un dialog în care toate cuvintele au importanța lor, toate dimensiunile percepute și solicitate de degetele mari merită să fie înțelese, ca o garanție a unei veritabile întoarceri la echilibru. Practicianul va rămâne liniștit și centrat în fața diferitelor situații – dureri de stomac sau dureri sufletești – cu un sentiment de respect și de compasiune.

Practicând shiatsu, o altă dimensiune palpabilă este cea a memoriei corpului. Conform concepției chineze, pentru că nu există decât o singură energie manifestată sub diferite aspecte (corp, conștiință, emoții) și prin aceasta nicio separare fundamentală între aceste diferite expresii ale ființei, este evident că citirea unui punct de acupunctură sau a unui meridian, ca și tratamentul său, privește toate aceste dimensiuni. Atunci când sunt exprimate verbal, expresii precum a fi sătul până peste cap sau a avea inima grea lasă să se înțeleagă că ființa umană resimte fizic amprenta încărcăturilor emoționale pe care nu le poate controla. Percepem ușor realitatea trăilor unui individ cuprins de angoasă sau paralizat de teamă. În shiatsu și în masaj această realitate este simțită prin intermediul mâinilor: emoții, sentimente refulate, trauma mai vechi. Mesajele pe care le ating ușor mâinile, amintirile încrustate pe un umăr, pe gât, pe gleznă… Dacă policele în shiatsu încetează stagnarea ki-ului pe un punct de acupunctură sau stimulează un meridian cu deficiențe, el acționează în același fel și în cazu energiei emoționale stagnante. Atingerea șterge urmele unor evenimente traumatizante sau ale sentimentelor cornice care îl domină pe pacient (furie, tristețe, teamă, sentimente de frustrare etc.) Din fericire nu este vorba de un act radical, prin care ar fi posibilă debarasarea individului de o parte din el însuși fără știrea sa. Cum am spus deja, shiatsu respectă parcursul ființei. De la o ședință la alta, sun influența atingerilor, zona aflată în suferință se liniștește deoarece ki-ul se fluidizează, circulând din nou liber. Deși practicianul poate percepe suferința și să o aline parțial, pacientul trăiește în general destul de viu experiența. Aceasta poate să se producă printr-un val emoțional sau, cel mai frecvent, senzația de a avea o anumită zonă a corpului încărcată și apoi descărcată sau mai ușoară după terapie. Acest aspect al practicii nu trebuie să prevaleze în ședință. Shiatsu este un dialog în care toate cuvintele au importanța lor, toate dimensiunile percepute și solicitate de degetele mari merită să fie înțelese, ca o garanție a unei veritabile întoarceri la echilibru. Practicianul va rămâne liniștit și centrat în fața diferitelor situații – dureri de stomac sau dureri sufletești – cu un sentiment de respect și de compasiune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *