Coloana vertebrală – masajul său în tradiția ayurvedică

În sanscrită, șira spinării este numită meru danda. Meru este un munte legendar presupus a fi centrul macrocosmosului; danda se traduce prin băț. Coloana vertebrală este centrul microcosmosului, sediul tuturor activităților neuromotorii ale organismului. Așa cum muntele Meru susține trupul macrocosmosului, coloana vertebrală ne susține corpul.

Construită ca inelele unui șarpe cu clopoței, coloana vertebrală este capabilă să execute tot felul de mișcări șerpuitoare. Pentru a-și menține forma corectă, coloana vertebrală trebuie mobilizată prin exerciții, yoga, dans și trebuie menținută dreaptă mereu. Gravitația are cel mai mic impact asupra corpului atunci când acesta stă drept. În toate tulburările fizice și mentale pacienții devin în cele din urmă incapabli să mențină poziția dreaptă a coloanei.

Cei mai mulți oameni nu sunt conștienți de forma coloanei lor vertebrale și nu șed drept. Acest fapt produce la rândul său multe probleme fiziologice și psihologice. În general, spatele începe să se deformeze după vârsta de patruzeci și cinci de ani; aceasta se datorează, parțial, procesului natural de îmbătrânire și deficiențelor de vitamine. Dezvoltarea unei percepții proprioceptive a șirei spinării și a formei acesteia și menținerea sa dreaptă,fără suporturi artificiale, cum sunt pernele și spătarele, sunt primii pași către un trai sănătos.

Vertebrele coloanei formează un canal care găzduiește și protejează măduva spinării. Conectându-se cu trunchiul cerebral și creierul din craniu, sistemul nervos central ( creierul și măduva spinării) este centrul de control pentru întregul complex al sistemului nervos, care străbate întregul corp.  Nervii motorii și nervii simpatici și parasimpatici, toți responsabili atât de funcțiile de activitate, cât și de odihnă, ies din măduva spinării și trec prin procesele vertebrale și sacrate. De acolo, ei se ramifică în restul corpului, stimulând mușchii și țesuturile organelor. Alinierea corectă a coloanei este, prin urmare, cheia funcționării sănătoase a organismului. Coloana este baza tinereții și vigorii; persoana care îi menține forma corectă cu consecvență, va gândi cum trebuie, va acționa corect și va avea o viață activă.

Masajul corespunzător al coloanei și manevrele vertebrale pot vindeca nervii slăbiți și tulburările psihice. Este interesant de știut că, în momentele de tristețe și pesimism, coloana devine slabă și cedează. În momentele de alertă, inspirație și bucurie, coloana automat se îndreaptă. Circulația lichidului cerebrospinal, un lichid vital care este produs în creier și pompat din creier în jos, spre măduva spinări, este critic pentru menținerea formei corecte a coloanei. Deoarece exercițiile fizice, plimbarea, yoga sau dansul favorizează circulația acestui lichid, cei care fac exercițiu fizic se simt inspirați și fortificați. Acest lichid, fluidul nutritiv al sistemului nervos, conține multe enzime de creștere și este responsabil atât de sănătatea fizică cât și de cea mintală. O metodă eficientă de a menține o bună circulație a acestui lichid este executarea de rotiri simple ale coloanei, cum se face în hatha yoga.

Când se masează coloana, trebuie avut grijă să nu se lucreze nici prea blând, nici prea brutal. Dacă masajul este prea blând, sunt stimulate fanteziile mintale. Dacă masajul este prea brutal și se folosește o presiune insuportabilă, acesta poate avea un efect contrar asupra nervilor și a creierului. Masarea fără ulei a coloanei este ineficientă. Dacă se execută corect – și anume cu ulei, cu răbdare și cu gradul optim de apăsare – uleiul va fi ușor absorbit de coloană. Această practică de rutină, executată zilnic sau cel puțin 3 ori pe săptămână, va oferi protecție pe toată durata vieții împotriva înțepenirii spatelui și a tulburărilor renale, hepatice, gastrice, pulmonare și cerebrale.

Masajul coloanei este deosebit de important, deoarece coloana este sediul centrilor psihici sau chakras. Conform manuscriselor yoga, știință străveche de atingere a stărilor avansate de conștiență, baza coloanei este sediul energiei spirituale adormite, numită kundalini. În timp ce kundalini nu poate fi trezită prin nici o tehnică de masaj, chakra, care sunt corelate în plan fizic cu glandele endocrine, pot fi influențate prin masaj. Masajul spinal poate induce schimbări în chimia organismului și eliberează toată încordarea din corp.

Dacă se vizualizează corpul ca un arbore răsturnat, așa cum se descrie în Bagavat Gita, creierul devine rădăcina, iar coloana devine trunchiul. Așa cum trunchiul drept al unui arbore canalizează forța gravitațională prin el, la fel o coloană dreaptă susține corpul și îl apără să nu fie deformat de atracția gravitațională.

Extras din Masajul ayurvedic. Tehnici indiene tradiționale pentru echilibrarea trupului și a minții, Harish Johari, Pro Editură și Tipografie

Poate să vă mai intereseze și:

8 avantaje ale masajului de drenaj limfatic

Masajul de drenaj limfatic implică împingerea și alungirea ușoară a pielii și a țesuturilor pentru a încuraja limfa să circule prin vasele limfatice.

Acest tip de masaj se adresează în special suprafeței corpului, nu sunt mobilizați mușchii, dar efectele sale sunt profunde și în întreg corpul. Asfel, chiar dacă terapeutul lucrează pe gambe și angrenează manual limfa din această regiune, relaxarea profundă va încuraja circulația limfei în întregul organism.

Sunt multe beneficii pe care clienții care beneficiază de acest tip de masaj le numesc:

1. Cicatricile mai vechi sau mai noi se estompează. După sau înainte de intergvenții chirurgicale estetice și nu numai este binevenit acest tip de masaj;

2. Probleme ale pielii precum acneea și rozaceea tind să dispară;

3. Aplicat după naștere noilor mămici ajută la vindecare. De asemenea, crește capacitatea de alăptare, mai ales atunci când femeile experimentează durere sau chiar blocarea ductelor mamare;

4. Ajută detoxifierea organismului și este de folos în regimurile de detoxifiere;

5. Ajută recuperarea post-operatorie prin curățarea resturilor metabolice și reduce inflamația;

6. Reduce inflamarea sinusurilor și a durerilor de cap cauzate de congestie în zona sinusurilor;

7. Calmează efectele neplăcute ale sindromului premenstrual și fluctuațiile de dispoziție;

7. Îmbunătățește relaxarea, căci masajul de drenaj limfatic este blând și calm.

Principalul scop al drenajului limfatic este să accelereze eliminarea deșeurilor provenite din arderile celulare și să grăbească răspunsul imunitar natural al organismului. Este posibil ca, pe drumul pentru a atinge aceste obiective, clientul să experimenteze simptome care seamănă cu răceala.  Unii clienți spun că au nevoie să doarmă mai mult după acest tip de masaj. După ce aceste simptome dispar, clienții se vor simți sănătoși, plini de vigoare și de vitalitate.

Țineți minte că acest tip de masaj, chiar dacă foarte blând, are efecte regeneratoare profunde. Punând în mișcare o cantitate mai mare de toxine, poate provoca simptomele menționate mai sus. De aceea, clienților li se recomandă consumul de apă după masaj și să o ia mai încetinel. Bineînțeles că după debarasarea de ce nu mai este de folos, organismul este mult mai puternic și sănătos.

Pentru programări, ne găsiți aici:http://terapiialternative.acumstiicum.net/contact/

Mai poate fi de interes și:

Durerea de cap care pornește din regiunea cervicală

Durerea de cap în regiunea cervicală este provocată de o bandă de tensiune la baza capului, care urcă în sus pe partea posterioară a capului.

Provine de la mușchiul semispinal al capului. Se poate ca durerea și tensiunea să fie doar pe o parte a capului. Durerea este îndepărtată prin: masaj, stretching-ul zonei și exerciții de mobilizare.

Problema

Clientul de obicei se plânge de dureri în zona cervicală care radiază și înspre cap. Sunt dureri surde și supărătoare, nu acute.

Problema se perpetuează atunci când vertebra de la baza capului – atlas este deplasată către în față. Deplasarea este datorată statului într-o poziție cu capul dus în față ( bărbia este mai în față), mai ales în fața calculatorului, precum femeia din imagine.

Devine mai grav dacă vă sprijiniți bărbia pe mână. Mușchiul continuă să tragă în jos spatele capului, ducând la o repoziționare a capului înspre înainte, percepută cu timpul ca schemă corporală normală de către client.  Atunci când capul este în fața umerilor, mușchii din spatele gâtului se încordează ca să îl tragă înapoi.

Auto- tratament

  • Strething-ul acestei zone este minunat și repetarea sa duce la rezultate foarte bune în timp.

Pentru a modifica schema corporală nearmoniasă, sunt de ajutor exercițiile în care ducem bărbia piept și împingem capul înspre în spate. Dacă poziția dumneavoastră obișnuită este cu bărbia în față, apletați la serviciile unui kinetoterapeut pentru a vă indica o rutină zilnică de exerciții care vă vor ajuta la corectarea posturii.

  • Masajul și terapiile manuale vor ajuta la relaxarea și decongestionarea zonei. Punctul de declanșare (trigger point) este mușchiul semispinal al capului care își are originea pe vertebrele din partea superioară a spatelui și se inseră pe osul occipital, la baza craniului, prinzând la mijloc vertebrele cervicale. ( vezi imaginea de mai sus)

Durerea dispare de obicei atunci când vertebra atlas este repoziționată corect. Stretching-ul și mobilizările pot fi folosite pentru a mobiliza atlas și a preveni alunecarea sa înspre în față.

De asemenea, pentru ca gâtul să se repoziționeze corect, detensionăm și alungim prin întinderi mușchii scaleni și a alți mușchi din partea anterioară a gâtului.

Pentru programări la masaj ne găsiți aici: http://terapiialternative.acumstiicum.net/contact/

Vă mai poate interesa și :

Terapeutul – între ajutor și salvator

Dorința de a deveni terapeut maseur își are de obicei rădăcinile în dorința sinceră de a-i ajuta pe oameni. Această dorință care a făcut pe majoritatea terapeuților să își aleagă meseria devine o piedică atunci când terapeutul devine responsabil pentru recuperarea și starea de sănătate a clientului său.

A avea compasiune pentru ceilalți poate fi ușor de confundat cu a te simți răspunzător pentru ceilalți. În unele situații bucuria de a îi ajuta pe ceilalți se poate manifesta ca încercare de a-i salva pe ceilalți. Din nefericire, terapeuții care doresc să își salveze clienții se rănesc pe ei înșiși.

Fiind conștienți de arhetipul salvatorului, ne dăm seama în situațiile când intrăm în el. Iar recunoașterea lui duce la o introspecție și o abordare mai echilibrată a vindecării.

Ce este arhetipul salvatorului?

Salvatorul este condus de dorința de a fi un erou și de a-și asuma responsabilitatea de a scăpa pe cineva de durere și suferință.

Terapeuții care nu realizează că joacă acest rol au parte de mari dezamăgiri, frustrare și deziluzie în viața lor personală și profesională.

Terapeuții maseuri se confruntă cu riscul de a prelua rolul salvatorului atunci când:

  • fiind stresați sau cu dureri, clienții caută o soluție salvatoare de la terapeutul lor
  • priviți ca experți în corpul uman, tereapeuților li se cer sfaturi sau sunt rugați să rezolve probleme somatice ale clientului
  • terapeuții maseuri nu se simt confortabil când își văd clienții suferind ( fizic sau emoțional) și se simt responsabil să îi scape de zbatere.

7 semne că un terapeut maseur poată să își asume rolul de salvator:

  1. Se simte obligat să își vindece clienții și dorește să facă asta cât mai repede.
  2. Este tentat să lucreze prea mult, prea greu, prea în profunzime pentru a avea rezultate – chiar dacă această strategie nu este necesară clienților.
  3. Simte că a eșuat dacă nu s-au produs schimbările dorite la client.
  4. Se simte prea responsabil pentru clienții săi.
  1. Atunci când clienții săi se simt mai bine, terapeutul capătă senzația că merită.
  2. Face foarte multe eforturi pentru a ajuta un client, ca apoi să se simtă neapreciat.

Responsabilitatea

Recunoașterea acestui rol atunci când intrăm în el este primul pas pentru a ne schimba și a lua o cale mai sănătoasă. Al doilea pas este să ne dăm seama de originile sale.

Salvatorii se văd pe ei înșiși ca ajutoare de nădejde sau îngrijitori. De obicei acest rol a fost ales în copilărie atunci când și-au asumat responsabilitatea salvării unei persoane din familie care îi părea mai slabă și neajutorată, cu care a intrat în relația de victimă – salvator. Ca adulți, salvatorii au nevoie să îi salveze pe ceilalți pentru a se simți necesari și importanți.

Cheia ruperii acestui lanț al jocului victimă –salvator este pentru salvator să se simtă necesar și important fără să depindă de ceilalți. Fiecare individ este unic și important pentru viață.

Nimeni nu este responsabil pentru nimeni altcineva decât pentru propria persoană.

De asemenea, conștient sau inconștient, fiecare dintre noi ne alegem experiențele pe care le trăim. Atunci când recunoaște faptul că fiecare persoană are nevoie de experinețele prin care trece, fie ele și dureroase pentru a învăța ceva, atunci terapeutul înțelege că îi face un deserviciu clientului său când nu îl lasă să își învețe lecția și încearcă să o ia asupra lui.

Iată o anecdotă despre cum se comportă un salvator și capcana în care cade încercând să îi salveze pe ceilalți.

O persoană oprește un bărbat pe stradă și îl întreabă cum să ajungă la o locație bine cunoscută. Bărbatul îi spune: Mergi până la capătul străzii și acolo faci la dreapta.

Persoana mulțumește, își continua drumul, iar la capătul străzii face la stânga. Bărbatul strigă după ea.

  • Mergi în direcția greșită, am zis înspre dreapta.

Persoana răspunde:

– Te-am auzit, dar nu sunt încă pregătită să ajung acolo.

Lecția este destul de clară: suntem responsabili asupra calității serviciilor pe care le oferim, dar nu suntem responsabili pe alegerile celorlalți.

La început, terapeutul care joacă rolul salvatorului poate părea că le face foarte mult bine clienților săi. Dar în scurt timp dinamica se schimbă atât pentru terapeut cât și pentru client.

La terapeut așteptările nerealiste și dorința de a-l salva pe client conduce la o constantă trecere a barierelor, la violarea liberului arbitru, ceea ce face terapia ineficientă și îi provoacă burn out.

Clientul, care intră în rolul de victimă, este încurajat să devină neajutorat și să nu își asume responsabilitatea propriei sănătăți și implicit a propriei vieți.

Prima lecție a modulului de masaj terapeutic spunea: pentru ca o persoană să se vindece, este nevoie ca acea persoană să își dorească să se vindece și să creadă că vindecarea este posibilă.

Relații terapeutice echilibrate

Cheia în menținerea relațiilor terapeutice echilibrate este ca fiecare parte își asumă propria responsabilitate și menținerea barierelor profesionale.

Clienții care se consideră victime și care caută pe cineva să îi salveze de la durere nu își asumă responsabilitatea propriei vieți și suferințe. De asemenea, terapeuții care își privesc clienții ca victime și iau asupra lor responsabilitatea acestora încurajează co-dependența.

Astfel se deschide o buclă nesănătoasă și care nu poate aduce o rezolvare fericită

  • cu cât terapeutul vrea să își salveze clientul, cu atât acesta nu își asumă responsabilitatea vindecării;
  • cu cât clientul este fără responsabilitate, cu atât mai mult cere să fie salvat;
  • cu cât terapeutul este mai implicat în salvare, cu atât stima sa de sine este dictată de ceilalți;
  • cu cât terapeutul devine mai dependent de salvare, cu atât barierele profesionale sunt depășite.

Concluzie

Soluția pentru terapeuții care joacă rolul salvatorului nu este simplă. După ce terapeutul realizează că se află pe acest drum nesănătos, începe munca: și anume să învețe cum să se simtă valoros și necesar fără a primi de la ceilalți aprobări, să mențină barierele profesionale și să înțeleagă că clienții trebuie să își asume responsabilitatea propriei vindecări.

Dorința de a-I ajuta pe ceilalți este un dar minunat pe care majoritatea terapeuților îl posedă. Și această motivație poate co-exista cu bariere profesionale sănătoase, iar terapeuții trebuie să învețe cum să se mențină motivați fără să preia responsabilitatea asupra celor care le cer ajutorul.

Astfel, terapeutul oferă cel mai bun tratament și cele mai bune sfaturi de care este capabil, fiind detașat de rezultat. Pe de altă parte, clientul este lăsat să aleagă dacă vrea să o ia la stânga sau la dreapta, deci clientul este cel care are control asupra propriei stări de sănătate.

Masaj, shiatsu și întinderi pentru sănătatea genunchilor


Deasupra genunchiului și acoperind rotula se află tendonul mușchiului cvadriceps femural. Sub rotulă se găsește tendonul rotulian. Acești mușchi și aceste tendoane întind genunchiul și mișcă gamba.


Atunci când se acumulează oboseală genunchiul devine rigid, iar îndoirea lui dureroasă. Masajul, shiatsu și stretching-ul conferă mobilitate articulației și stimulează secreția lichidului sinovial, necesar pentru hrănirea, curățarea și mișcarea liberă a articulației.


Așezați-vă pe jos cu ambele picioare întinse în față. Îndoiți genunchiul stâng. Folosind palmele și degetele, faceți un ușor masaj al genunchiului pe toată suprafața sa. În jurul rotulei sunt șase puncte de presopunctură care formează un cerc în jurul ei – un punct chiar deasupra rotulei, la jumătatea ei, alte două la distanță egală pe diametrul cercului, un punct chiar în josul rotulei, cu alte două dispuse în jurul diametrului cercului, de-o parte și alta. Apăsați punctele din jurul articulației genunchiului începând cu cele trei puncte de sub genunchi și lucrând din exterior către interior, cu ambele degete mari apropiate, dar nu suprapuse. Celelalte degete de la ambele mâini sunt sprijinite pe fosa poplitee. Fiecare punct este apăsat timp de trei secunde. Aplicați apoi presiune asupra punctelor de deasupra genunchiului, tot dinspre exterior înspre interior. Repetați de trei ori.


În continuare, ținând degetele unite, puneți palma stângă deasupra genunchiului, iar pe cea dreaptă deasupra mâinii stângi și executați o presiune circular cu palma spre interior, apoi spre exterior – de zece ori în fiecare sens, câte o rotație pe secundă. Este important ca presiune să nu fie puternică, iar palma să se rotească ușor, ca și cum ar trage genunchiul cu ea.

Stretching

Stați în picioare. Îndoiți genunchiul stâng, prindeți glezna cu mâna stângă, până când călcâiul atinge fesa. Simțiți o întindere pe lungimea coapsei, în tot cvadricepsul femural. Apoi prindeți genunchiul stâng cu mâna dreaptă și trageți în același timp de genunchi cu mâna dreaptă și de gleznă cu mâna stângă. Mențineți poziția timp de 10 secunde, repetați de trei ori.


Un exercițiu foarte bun de stretching pentru genunchi ete Supta Vajrasana. Acest exercițiu poate fi destul de solicitant, așa că executați-l cu grijă și nu forțați absolut deloc. Privit din punct de vedere al mișcării fasciei în organism, genunchiul face parte din lanțul anterior, care pornește de la degetele de la picioare și continuă până în creștet. Orice tensiune în lanț se transmite și poate determina scurtarea sau rigidizarea lui. Prin Supta Vajrasana întindem toate elementele lanțului anterior și cu precădere genunchii. Folosiți cât mai multe perne pentru a vă sprijini. Rămâneți în poziția care vă întinde ușor, fără disconfort. Când structurile se lasă, puteți să dați o pernă la o parte pentru a face poziția mai solicitantă. Reveniți întinzând picioarele unul câte unul, foarte, foarte lent. Odihniți-vă cu picioarele si brațele întinse pe lângă corp.

Poate vă mai interesează și:

Masajul în timpul sarcinii

Sarcina este o perioadă de mari schimbări corporale și emoționale pentru o femeie și este important ca în această perioadă să aibă mare grijă de ea și de corpul ei. Masajul poate fi de mare ajutor pentru a ajuta viitoarea mămică să accepte noua formă a corpului ei și să se bucure de acestă perioadă.

Masajul pe abdomen în timpul primelor trei luni de sarcină este de evitat. De asemenea, masajul este de evitat în cazurile de hipertensiune arterială, retenție severă de apă, toxemie, transpirație excesivă a mâinilor, picioarelor și feței. Atunci când o sarcină se dezvoltă în mod armonios, masajul poate ajuta în diminuarea  grețurilor, minimizează apariția vergeturilor, combate reținerea de apă și atenuează stresul aupra mușchilor și articulațiilor datorat creșterii în greutate.

Masajul ușor al abdomenului după primele trei luni de sarcină cu ulei, poate reduce sau anula apariția vergeturilor. Viitoarea mămică va aplica singură acest masaj în fiecare dimineață și în fiecare seară.

O poziție confortabilă pentru masaj

Pe măsură ce abdomenul se umflă, devine mai greu de găsit o poziție confortabilă. Folosiți perne pentru a vă sprijini atunci când stați pe o parte pentru masaj.

Plasați o pernă sub cap, o pernă de-a lungul corpului pentru sprijin și una între genunchi.

Relaxarea umerilor

Detensionarea umerilor ia o mare povară de partea superioară a spatelui și de pe piept, ajutând la refacerea poziției chiar și cu o greutate suplimentară.

Sprijiniți brațul clientei pe mâna dumneavoastră, încurajați-o să îl lase foarte relaxat, cu cotul îndoit. Puneți-vă cealaltă mână pe umărul clientei, începeți prin a ridica ușor brațul său. Faceți cercuri ușoare cu brațul în jurul încheieturii umărului. Ridicați și coborâți brațul. Faceți aceste mișcări de câte trei ori. Aplicați ușoare neteziri și frământări ale mușchilor din jurul umerilor și mai ales asupra muchiei trapezului și asupra deltoidului. Când sunteți gata pentru masajul celeilate părți, repetați mișcările.

 Destinderea regiunii lombare

Sarcina pune o presiune destul de mare pe curba fiziologică din zona lombară, producând dureri. Atunci când clienta este așezată pe o parte, faceți frământări și mișcări circulare în partea de jos a spatelui și pe fese pentru a elibera tensiunile din acestă zonă. Întindeți crema sau uleiul cu aplicări ușoare. Lucrați mușchii fesieri cu podul palmei în timp ce sprijiniți șoldul cu cealaltă mână.

Centrul de greutate se schimbă și curbura lombară se accentuează în timpul sarcinii

Relaxați mușchii din jurul centurii pelvine prin mișcări circulare de-a lungul coloanei vertebrale. Puteți face și mișcări de apăsare și tragere cu vârful degetelor pentru detensionarea mușchilor din jurul osului sacru. În timpul sarcinii articulațiile devin mai laxe prin secreția hormonului relaxină.  Aceasta are scopul de a pregăti nașterea bebelușului, care presupune trecerea sa prin oasele pelvisului. De aceea este important să nu forțăm în niciun fel articulațiile gravidei.

Articulațiile devin mai laxe pentru a permite trecerea fătului prin oasele pelvine la naștere

Îmbunătățirea circulației

Așezați gravida cu spatele sprijinit pe o pernă înaltă, astfel încât curbura lobmară să se micșoreze. Poate fi de ajutor să plasați o pernă și sub genunchi pentru a lua încordarea din coapse, fese și regiunea lombară. Aplicați mișcări de netezire ușoare, curgătoare pe tălpi, glezne și picioare pentru a reduce posibilitatea apariției picioarelor pufoase sau a venelor varicoase.

Cercuri line pe abdomen

După trei luni de sarcină, în cazul unei sarcini care evoluează normal, aplicați cercuri fără apăsare pe abdomen, cu o mână după cealaltă, în sensul acelor de ceasornic. Căldura atingerii și mișcările adormitoare vor fi benefice atât mamei cât și copilului.

Spatele și umerii

Cea mai bună poziție pentru masajul spatelui este pe scaunul de masaj, cu o pernă sub piept. Dacă nu aveți un scan de masaj, puteți să faceți masajul spatelui și cu graviduța așezată pe o parte. Pe scaunul de masaj, umerii cad în lateral, iar partea superioară a spatelui este deschisă și accesibilă.

Începeți cu câteva mișcări de netezire pe fiecare parte a spatelui. Când mușchii paravertebrali sunt destinși, faceți frământări ușoare pe linia umerilor și partea superioară a brațelor.  Mergeți cu ușoare presiuni glisante de-o parte și alta a spatelui. Adăugați câteva fricțiuni gentile cu policii și degetele pe punctele încordate dintre coloană și omoplați. Completați cu mișcări de netezire.

Poate să vă mai intereseze și articolul Masajul bebelușului, etapa normală și frumoasă a unei nașteri.

Managementul astmului

Astmul este o afecțiune care poate apărea la orice vârstă și implică inflamarea bronhiilor, producția în exces de mucus și contracția mușchilor din zona pieptului. Strâmtarea căior de acces ale aerului restricționează curentul de oxigen și duce la dificultăți de respirație. Acestea pot varia de la mici restricții ale pieptului până la restricții severe care necesită internarea pacienului. Masajul regulat al pieptului și al gâtului poate să reducă numărul și intensitatea crizelor. Masajul poate de asemenea ușura simptomele unei crize.

Profilul unei persoane care suferă de astm

Persoanele care suferă de astm tind să fie foarte sensibile, afectate de stress și anxietate. Respiră rapid, la suprafață și restricționat, cu tendința de a respire mai degrabă pe gură decât pe nas. Păstrează tensiuni în zona gâtului, în partea superioară a spatelui și în umeri. Încordarea acestor zone inhibă expansiunea deplină a diafragmei, care în schimb restricționează capacitatea plămânilor. Prin destinderea gâtului și a părții superioare a spatelui prin masaj poate ajuta la deschiderea respirației. Poate de asemenea ajuta să calmeze anxietatea și poate ajuta persoana să se relaxeze.

Respirație sănătoasă

Cercetările au arătat că există niște principia care ajută pe cei care suferă de astm. Primul este să dezvolte capacitatea de a respire pe nas și nu pe gură. Respiratul pe nas ajută la reglarea ritmului respirator și încetinirea sa. De asemenea, aerul este încălzit în trecerea prin fosele nazale, înainte de a ajunge în plămâni. Aerul rece care intră în plămâni schimbă echilibrul chimic și poate face mediul intern susceptibil la crize de astm. În al doilea rând este recomandată respirația abdominală, care ajută la o respirație calmă și profundă.

Cauze și efecte ale astmului

Unel tipuri de astm sunt cauzate de răspuns allergic la praf, polen și păr de animale precum și la anumite alimente, precum produsele lactate. Alți factori sunt stresul, fumul de țigară, nivele ridicate de poluare. Factorii genetici pot de asemenea determina apariția astmului.

În timpul unei crize de astm, bronhiile, tuburile prin care trece aerul pentru a ajunge în plămâni, se strâng cauzând șuierat, tuse, sentimentul de panică care exacerbează simptomele.

Atunci când criza s-a linștit și mușchii s-au relaxat, canalele se dilată iar aerul poate să treacă nerestricționat.

Masajul pentru astm

Partenerul dumneavoastră stă pe scaun, având o masă în fața unde se poate întinde dacă își dorește. Stați în spatele spătarului scaunului.

  1. Așezați-vă mâinile pe umerii partenerului dumneavoastră. Rugați-l să insipire și să expire cât mai lung posibil pe nas. Respirați împreună. Cereți să inspire din nou profund, iar pe expir apăsați ușor și ferm pe umeri, făcându-i să se relaxeze.
  2. Mutați-vă un pic spre stânga partenerului, plasați-vă ferm mâna stângă pe umărul stâng și cu mâna dreaptă ușor întredeschisă pe umărul drept faceți mișcări de frecare în zigzag dinspre baza gâtului înspre umăr, apoi coborâți pe omoplat și pe spațiul dintre omoplat și coloana vertebrală. Mutați-vă apoi pe cealaltă parte.
  3. Prindeți umerii partenerului dumneavoastră și poziționați-vă policii (degetele mari de la mâini) de-a lungul coloanei vertebrale, de-o parte și de alta a celei mai proeminente vertebre. Faceți cercuri cu policii la baza gâtului, evitând să lucrați direct pe coloană.
  4. Stați întro parte a partenerului dumneavoastră, puneți o palmă pe fruntea lui ușor înclinată în față. Cealaltă mână palmă puneți-o pe ceafă, ușor în stânga coloanei, prindeți fâșia de mușchi de-a lungul coloanei vertebrale și frământați-o ușor de trei ori. Mutați-vă apoi pe partea dreaptă și frământați mușchiul de aici.
  5. Pentru final, puneți-vă mâinile pe pieptul partenerului dumneavoastră, chiar sub clavicule. Cu o mișcare alunecată, treceți în peste umeri în sus și în jos. Repetați de trei ori. Linițtiți-vă și puneți-vă mâinile pe umerii partenerului dumneavoastră și inspirați și expirați profund împreună.

Atingerea vindecătoare și memoria corpului

Următorul fragment este extras din cartea Shiatsu- Calea echilibrului, Isabelle Laading. Shiatsu este o terapie japoneză bazată pe stimularea punctelor de acupunctură cu ajutorul policelor. Toate aspectele descrise sunt valabile și pentru masaj.

Practicând shiatsu, o altă dimensiune palpabilă este cea a memoriei corpului. Conform concepției chineze, pentru că nu există decât o singură energie manifestată sub diferite aspecte (corp, conștiință, emoții) și prin aceasta nicio separare fundamentală între aceste diferite expresii ale ființei, este evident că citirea unui punct de acupunctură sau a unui meridian, ca și tratamentul său, privește toate aceste dimensiuni. Atunci când sunt exprimate verbal, expresii precum a fi sătul până peste cap sau a avea inima grea lasă să se înțeleagă că ființa umană resimte fizic amprenta încărcăturilor emoționale pe care nu le poate controla. Percepem ușor realitatea trăilor unui individ cuprins de angoasă sau paralizat de teamă. În shiatsu și în masaj această realitate este simțită prin intermediul mâinilor: emoții, sentimente refulate, trauma mai vechi. Mesajele pe care le ating ușor mâinile, amintirile încrustate pe un umăr, pe gât, pe gleznă… Dacă policele în shiatsu încetează stagnarea ki-ului pe un punct de acupunctură sau stimulează un meridian cu deficiențe, el acționează în același fel și în cazu energiei emoționale stagnante. Atingerea șterge urmele unor evenimente traumatizante sau ale sentimentelor cornice care îl domină pe pacient (furie, tristețe, teamă, sentimente de frustrare etc.) Din fericire nu este vorba de un act radical, prin care ar fi posibilă debarasarea individului de o parte din el însuși fără știrea sa. Cum am spus deja, shiatsu respectă parcursul ființei. De la o ședință la alta, sun influența atingerilor, zona aflată în suferință se liniștește deoarece ki-ul se fluidizează, circulând din nou liber. Deși practicianul poate percepe suferința și să o aline parțial, pacientul trăiește în general destul de viu experiența. Aceasta poate să se producă printr-un val emoțional sau, cel mai frecvent, senzația de a avea o anumită zonă a corpului încărcată și apoi descărcată sau mai ușoară după terapie. Acest aspect al practicii nu trebuie să prevaleze în ședință. Shiatsu este un dialog în care toate cuvintele au importanța lor, toate dimensiunile percepute și solicitate de degetele mari merită să fie înțelese, ca o garanție a unei veritabile întoarceri la echilibru. Practicianul va rămâne liniștit și centrat în fața diferitelor situații – dureri de stomac sau dureri sufletești – cu un sentiment de respect și de compasiune.

Practicând shiatsu, o altă dimensiune palpabilă este cea a memoriei corpului. Conform concepției chineze, pentru că nu există decât o singură energie manifestată sub diferite aspecte (corp, conștiință, emoții) și prin aceasta nicio separare fundamentală între aceste diferite expresii ale ființei, este evident că citirea unui punct de acupunctură sau a unui meridian, ca și tratamentul său, privește toate aceste dimensiuni. Atunci când sunt exprimate verbal, expresii precum a fi sătul până peste cap sau a avea inima grea lasă să se înțeleagă că ființa umană resimte fizic amprenta încărcăturilor emoționale pe care nu le poate controla. Percepem ușor realitatea trăilor unui individ cuprins de angoasă sau paralizat de teamă. În shiatsu și în masaj această realitate este simțită prin intermediul mâinilor: emoții, sentimente refulate, trauma mai vechi. Mesajele pe care le ating ușor mâinile, amintirile încrustate pe un umăr, pe gât, pe gleznă… Dacă policele în shiatsu încetează stagnarea ki-ului pe un punct de acupunctură sau stimulează un meridian cu deficiențe, el acționează în același fel și în cazu energiei emoționale stagnante. Atingerea șterge urmele unor evenimente traumatizante sau ale sentimentelor cornice care îl domină pe pacient (furie, tristețe, teamă, sentimente de frustrare etc.) Din fericire nu este vorba de un act radical, prin care ar fi posibilă debarasarea individului de o parte din el însuși fără știrea sa. Cum am spus deja, shiatsu respectă parcursul ființei. De la o ședință la alta, sun influența atingerilor, zona aflată în suferință se liniștește deoarece ki-ul se fluidizează, circulând din nou liber. Deși practicianul poate percepe suferința și să o aline parțial, pacientul trăiește în general destul de viu experiența. Aceasta poate să se producă printr-un val emoțional sau, cel mai frecvent, senzația de a avea o anumită zonă a corpului încărcată și apoi descărcată sau mai ușoară după terapie. Acest aspect al practicii nu trebuie să prevaleze în ședință. Shiatsu este un dialog în care toate cuvintele au importanța lor, toate dimensiunile percepute și solicitate de degetele mari merită să fie înțelese, ca o garanție a unei veritabile întoarceri la echilibru. Practicianul va rămâne liniștit și centrat în fața diferitelor situații – dureri de stomac sau dureri sufletești – cu un sentiment de respect și de compasiune.

Masajul tălpilor pentru persoanele care suferă de osteoartroză

Artroza este o afecțiune a articulațiilor care cauzeză înțepenire și durere. Există mai multe forme de artroză, dar cea mai răspândită este osteoartroza, asociată cu înaintarea în vârstă.

Este important pentru persoanele care suferă de osteoartroză să facă exerciții ușoare în mod regulat, ceea ce le ajută să își păstreze articulațiile mobile.

Masajul poate fi foarte folositor și încurajează mobilitatea. Exercițiile propuse în continuare vă vor ajuta să eliberați articulația gleznei și a degetelor. Acest tratament este foarte benefic, are efect relaxant și va îmbunătăți circulația oxigenului în articulații și producerea de lichid sinovial.

Folosiți ulei de masaj sau cremă în care puteți aplica câteva picături de ulei esențial de lavandă sau mușețel, care au efect anti-inflamator. Uleiurile esențiale de măghiran și de piper negru pot fi de folos pentru artroză cum au rol de a reduce redoarea articulațiilor.

În toate afecțiunile articulațiilor, se pune accent pe consumul de apă și hidratarea corespunzătoare.

Pielea matură poate fi destul de uscată, așa că este preferabil să folosiți cremă atunci când faceți masaj unei persoane mai în vârstă. Puneți o pernă în poala dumneavoastră, acoperiți-o cu un prosop și puneți piciorul pe care lucrați deasupra. Pe tot parcursul masajului, lăsați-vă tălpile paralele și relaxate pe sol. Puneți cremă pe propriile mâini, frecați-le ușor împreună, apoi răspândiți crema cu mișcări ușoare peste toată talpa.

Dacă peroana căreia îi faceți masaj se gâdilă, fiți mai ferm în mișcări și aplicați un pic mai multă, presiune, fără a exagera. Dacă e cazul, vă bucurați și de un râs sănătos și relaxant împreună.

Rutina pentru a îmbunătăți mobilitatea

Faceți acestă scurtă rutină cât mai des – un tratament pe zi aduce beneficii maxime. Puteți să o faceți în grădină sau în alt loc unde cel care primește și cel care oferă masaj sunt așezați. Atunci când lucrați cu cineva cu artroză, fiți blânzi și nu forțați niciodată limitele articulațiilor.

  1. Începeți cu piciorul drept. Puneți o palmă deasupra și una dedesubtul tălpii, ca și cum ați face un sandviș cu talpa. Lunecați ambele palme în jos, de la degete înspre gleznă, apoi alunecați înapoi. Alicați mai multă presiune cu palma de sub talpă, pentru a fi mai ferm pe partea cărnoasă de pe talpă. Repetați de cinci – șase ori.
  2. Folosind degetele inelar și mijlociu de la mâna dreaptă, faceți cercuri mici pe partea superioară a tălpii, în spațiile dintre oasele din continuarea degetelor. Începeți în spațiul dintre degetul mare și următotul și continuați până la spațiul între cele mai mici două degete. Fiți ferm în mișcare, dar nu exagerați cu presiunea. Repetați de două ori în fiecare spațiu.
  3. Pentru această mișcare folosiți partea cărnoasă de la baza policelui dumneavoastră. Alunecați de-a lungul cantului tălpii, de la degetul mic înspre călcâi. Puteți pune o presiune mai mare aici, dar fiți atent la gesturile și mimica persoanei care primește masaj pentru a vă echilibra apăsarea. Repetați.
  4. Cu mâna stângă susțineți talpa, iar cu mâna dreaptă prindeți halucele ca într-o pensetă între policele și arătătorul dumneavostră. Rotiți-l în sensul acelor de ceasornic, apoi în sens contrar acelor de ceasornic. Lucrați cu blândețe pentru a reda mobilitatea acestor articulații. Procedați așa cu fiecare deget în parte.
  5. Depărtați ușor degetele între ele.
  6. Cu mâna stângă susțineți călcâiul, mâna dreaptă prinde partea de sus a tălpii, rotiți ușor glezna de trei ori în sensul acelor de ceasornir, de trei ori în sens invers acelor de ceasornic. În niciun caz nu împingeți glezna dincolo de limitele ei.
  7. Procedați la fel cu piciorul stâng.
  8. După masaj, spălați-vă pe mâini cu apă rece timp de câteva minute.

Masajul bebelușului

Nu este niciodată prea devreme pentru un masaj. În multe părți ale lumii există tradiția ca mama sau îngrijitoarele să maseze bebelușul. Atingerea este o expresie naturală a dragostei, comunicînd căldură, apropiere și siguranță. La bebeluși, masajul ajută la întărirea legăturii dintre mamă și bebe. De asemenea, de obicei bebelușii se bucură de masaj și dorm mult mai bine apoi. Și copiii sunt foarte receptivi la masaj. Ceea ce este important de știut atunci când lucrăm cu copii sau cu bebelușii este sunt în dezvoltare și corpurile lor trebuie tratate cu multă blândețe.

Atunci când faceți masaj unui bebeluș, concentrați-vă pe piept și pe spate, folosiți atingeri ușoare și tandre. Nu masați capul bebelușului care este foarte moale. Cel mai bun timp de masaj este la sfârșitul zilei, înainte de masă, înainte sau după baie. Deși poate părea ca ultimul lucru pe care îl mai puteți face, de îndată ce începeți masajul vă veți simți și dumneavoastră și bebelușul foarte relaxați. Dacă simțiți cumva că bebelușului nu îi face placere masajul, atunci opriți-vă. Puteți relua în altă zi în funcție de dispozițiile sale.

Pregătire

Asigurați-vă că sunteți întro încăpere încălzită, cum temperatura corpului beblușului poate scădea brusc. Pregătiți un prosop moale sau o păturică pentru a așeza bebelușul acolo, dacă folosiți ulei, încălziți-l ușor înainte de a-l folosi. În India se folosește un amestec de ulei de cocos cu ulei de susan, dar sunt foarte bune și uleiul de migdale, de sâmburi de caise sau de struguri. În mod ideal, uleiul ar trebui să fie presat la rece și organic.

Toți bebeluși adoră să fie dezmierdați și atinși. Contactul direct cu pielea este esențial pentru dezvoltarea unui bebeluș și este o parte normală pentru crearea legăturii părinte- copil.

Masajul

Începeți masajul jucându-vă și interacționând cu bebelușul. Stabiliți astfel dacă se află întro dispoziție bună sau nu.

Luați bebelușul în brațe pentru ca să simtă căldura corpului dumneavoastră, bătăile inimii și ritmul respirației, ceea ce-l va face să se liniștească.

Bebelușii iubesc să stea lângă corpul dumneavoastră pe care îl simt primitor și catifelat. Întindeți-vă pe spate și aduceți bebelușul pe pieptul dumneavoastră.

Treceți-vă ușor degetele pe spatele bebelușului, cu mișcări ca de pană sau ușoare gâdilături care vor produce râsete de plăcere.

Bebelușii par să nu își piardă vreodată interesul pentru degetele de la picioare și de la mâini. Folosiți această fascinație și jucați-vă cu degetele bebelușului, rotiți ușor articulațiile.

Bebelușii iubesc și momentele de mișcări pasive când mișcați și flexați ușor articulațiile brațelor și ale picioarelor. Îndoiți un genunchi înspre corp și apoi întindeți piciorul, repetați de câteva ori la ambele picioare.

Dacă bebelușul poate sta locului destul de mult, puteți să-i aplicați și ulei pe piele. Puneți un pic de ulei în palme și apoi frecați ușor pieptul micuțului cu mișcări circulare. Faceți ușoare mișcări de efleuraj, cu o mână după cealaltă, cercuri, zig-zag uri pe spatele bebelușului. Acestea vor calma și vor completa masajul.

În fiecare moment al masajului, conectați-vă blând cu bebelușul și bucurați-vă de bucuria pe care el o resimte atunci când este atins, alintat și iubit.