Creșterea încrederii în sine

Aveți încredere în sine? Altfel spus, sunteți convinși de capacitatea dumneavoastră de a vă împlini potențialul?

Încrederea în sine este unul dintre stâlpii fundamentali ai reușitei.

Un semn de neîncredere este minimizarea reușitelor. Educația tradițională ne învață să ne păstrăm mici/modești. Tendința de a ne auto-sabota chiar atunci când universul ne arată că avem talent, este o modalitate de a ne pune singuri bețe în roate.

De exemplu, am gătit o prăjitură foarte gustoasă și care chiar a ieșit precum ne doream, iar prietena noastră o gustă și ne laudă reușita. Atunci când spunem, ah, trebuia să o las mai mult la cuptor, sau rețeta este foarte simplă de fapt, acestea sunt semne de minimizare.

Dar celebrarea și bucuria pe care o simțim după fiecare reușită merită exprimate. Știm că prăjitura este bună, ne bucurăm că prietena noastră o găsește gustoasă. Zâmbim și acceptăm complimentul și că am făcut o treabă bună.

În timp, rezultatul respingerii reușitelor este că ne pierdem încrederea în sine și în vocea noastră interioară. Iată în continuare 4 idei care vă conduc la creșterea încrederii în sine.

1. Încetați să vă mai concentrați pe semnele exterioare ale reușitei

Primul punct este că avem tendința de a ne concentra pe semnele exterioare: un titlu onorific, obținerea unei promovări, să trăim întro casă foarte mare, să avem o garderobă luxoasă, călători exotice…

Societatea dă foarte multă importanță acestor semne exterioare. Ne conduce să ne situăm mereu pe o poziție de inferioritate: ne comparăm cu ceilalți care ai mereu mai mult sau mai bun. Este o alergare fără sfârșit!

Totuși, potențialul și scânteia internă nu sunt dictate din exterior, ci trebuie să căutăm în interiorul nostru pentru a le găsi. Chiar dacă am fost învățați să primim feedback din exterior pentru a putea trăi și a ne putea adapta în lume, pentru încrederea în sine trebuie să căutăm în noi înșine.

Luați o hârtie, un creion, un pic de timp pentru voi, faceți o introspecție sinceră și notați-vă:

  • Ce contează într-adevăr pentru mine?
  • Ce are importanță pentru mine?
  • Care sunt valorile pe care doresc să le transmit?

Pentru a câștiga încredere în sine este nevoie să vă reconectați cu dorințele voastre profunde, fără să lăsați anturajul sau societatea să vă dicteze ce trebuie sau nu să faceți.

Reușită înseamnă de fapt să reușim în proiectele nostre care ne fac inima să salte de bucurie.

2. Eliberați-vă timp și spațiu pentru ceea ce vă pasionează

Bucătăria, lectura, grădinăritul, voluntariatul, sportul, pictura… oricare ar fi aceea, luați-vă timp pentru pasiunea dumneavoastră. Probabil că deja ați observat: după o zi grea la serviciu, mergeți la un curs de yoga sau la alergat în parc și ca prin magie toată oboseala și stresul dispar. Sunteți din nou cu zâmbetul pe buze. Sunteti din noi încrezatori și conectați cu Sinele vostru. 🙂

Încrederea se naște din felul în care vă simțiți. Cu cât petreceți mai mult timp făcând lucruri care vă inspiră, cu atât mai mulțumiți veți fi, cu atât răspândiți această stare și vă îndreptați înspre împlinirea potențialului.

Încrederea se naște din gândurile generate. Întrun eșec avem tendința cu toții de a spune că nu suntem buni de nimic, ne punem la întrebare capacitățile și începem să generăm teamă.

Atunci când practicăm activități care ne plac, ne punem în situația de reușită, generăm gânduri pozitive care ne întăresc încrederea în sine.

3. Puneți întrebările bune

Creierul nostru este conceput pentru a căuta și a găsi răspunsuri la tot. În consecință atunci când aveți un gând de genul nu sunt bun de nimic, creierul începe să caute dovezi tangibile pentru a vă da dreptate. Atunci va trece prin sită toate situațiile și amintirile pentru a justifica acest gând. Cercul vicios se creează, căci a găsit argumente că nu suntem buni la nimic și drept urmare rămânem blocați și ne este teamă să acționăm. Când nu acționăm, nici nu mai creem o situație în care să reușim.

Nu e timp de pierdut. Acționați precum un hacker al creierului. De cum apare un gând negativ, formulați exact gândul contrar ca întrebare. De exemplu, dacă gândiți : Am greșit totul puneți întrebarea: Oare ce și când am reușit? Sunt un dezastru. – În ce domenii sunt talentat?

Creierul este conceput să caute soluții, așa că puneți întrebările bune și va veni cu dovezile pe care le căutați.

Adevărul este că avem reușite și avem eșecuri în viața, că sunt lucruri la care suntem buni, altele la care suntem nuli sau avem zile în care suntem strălucitori, dar și momente în care nu suntem buni de nimic.

Acceptând că suntem imperfecți, acceptăm posibilitatea de evoluție. Dorința de a fi perfecți este dorul nostru după perfecțiunea divină. Dar viața așa cum este ea este deja perfectă, gândiți-vă la miracolul respirației, miracolul că avem un corp care funcționează este deja perfect.

Imaginea pe care o avem în mintea noastră despre perfecțiune, este doar un produs. Perfecțiunea este în fiecare moment în care acționăm și suntem din ce în ce mai conștienți de sine, fiecare moment în care evoluăm.

4. Masaj și yoga pentru încredere în sine

Masajul abdomenului poate de asemenea să ajută la recăpătarea și creșterea încrederii în sine. La nivelul abdomenului se află plexul solar, unde se adună multe temeri și emoții negative. Se stochează mai întâi la nivel subtil în corp, apoi aria poate deveni chiar dureroasă. Majoritatea oamenilor sunt încordați la nivelul abdomenului și manifestă dureri la atingerea zonei.

Știm expresiile am fluturi în stomac, am simțit un nod în stomac, m-a lovit din plin. Cu ajutorul masajului aceste emoții negative stocate se eliberează. Vom avea astfel un bust de încredere în sine, lejeritate și curaj în acțiune.

Dacă practicați hatha yoga, asanele pentru energizarea centrilor Manipura și Anahata ajută la creșterea încrederii în sine. Propunem, dar modalitățile sunt foarte multe: salutul soarelui, trikonasana, bhadrasana, virabhadrasana, nabiasana.

Mult succes și multă încredere în sine!

Mai multe detalii despre masajul abdominal sunt mai jos:

Pentru programare masaj: http://terapiialternative.acumstiicum.net/contact/

Teamă de reușită?

Sentimentul de teamă de eșec este destul de cunoscut.  Dar se vorbește mult mai puțin de teama de eșec, care este și ea o frână în calea succesului și a împlinirii personale.

Dorința de reușită poate să fie incitantă, tumultoasă, dar câteodată și acompaniată de sentimente de îndoială și neliniște. Vi s-a întâmplat să simțiți această indispoziție?

Munca dumneavoastră începe să aducă roade, beneficiați de o promovare profesională sau afacerea dumneavoastră este în creștere, lucrurile merg bine și pe plan personal sau sunteți în sfârșit în relația pe care v-o doriți și dintro dată vă simțiți depășiți. Începeți să vă chestionați asupra capacității dumneavoastră de a gestiona reușita și poate începeți să vă convingeți singuri că nu meritați această reușită (tocmai ați cunoscut simptomul impostorului).

Întrun fel, astfel de manifestări sunt normale, dar este important să le cunoaștem cauza pentru a putea să trecem peste ele și să avansăm senini pe drumul reușitei. Iată câteva secrete care vă pot fi de folos:

Învățați să acceptați succesul

Universul nu vă va da ceva ce nu puteți gestiona. – Gabby Bernstein

Ceea ce înseamnă că lucrurile se produc chiar în momentul în care sunteți pregătiți pentru a le gestiona. Gabrielle Bernstein, expert în dezvoltare personală, recomandă să devenim mai indulgeți față de propria persoană și să încetăm judecățile negative asupra propriei persoane.

Iată câteva sugestii pozitive pe care le putem folosi : Sunt pregătită să reușesc. Accept că pot să reușesc. Merit ceea ce mi se întâmplă și am capacitatea de a gestiona succesul.

Puneți sub semnul întrebării credințele false

Credințele noastre sunt una dintre cele mai importante frâne în calea reușitei. Aceste credințe provin din copilărie, din educație, din propria cultură etc.

Una dintre ele este să asociem succesul cu meritul și deci cu efortul. În lumea occidentală avem credința că succesul vine cu dificultate, trebuie să-l câștigăm cu sudoarea frunții. Așa că ne vine greu să acceptăm reușita dacă nu vine cu durere, eșecuri, ore lungi de muncă îndârjită.

Să vă întrebați asupra propriei definiții a succesului este o etapă importantă. Oare succesul trebui legat doar de efort? Oare nu are mai degrabă legătură cu a ieși din propria zonă de confort? Cu a lua decizii curajoase? Cu a fi capabili să sesizăm oportunitățile și să acționăm în momentele potrivite?

Pregătirea pentru schimbare

Să reușim implică inevitabil schimbare! Succesul este acompaniat de schimbarea obișnuințelor, a vieții de zi cu zi dar și a felului cum sunteți privit de ceilalți.

Teama de success este deci legată de teama de schimbare: de ce să ieșim din zona de confort? De ce să schimbăm o existență care are repere clare și care în definitiv vă pare confortabilă?

Această teamă se traduce deci prin întrebări de genul: voi fi furat de reușită? Ce vor crede prietenii mei? Va trebui să muncesc mai mult? Voi avea timp pentru familia mea? Este asta ceea ce îmi doresc cu adevărat?

Dacă sunteți asaltați de asemenea întrebări, este esențial să vă recitiți obiectivele și misiunea. Gândiți-vă la motivele care v-au făcut să vă angajați pe acest drum și la motivația dumneavoastră profundă. Vizualizați drumul parcus și confruntați situația actuală cu cea pe care v-o imaginați.

Cu cât vă veți face o imagine mai clară despre reușită și despre schimbarea pe care aceasta o presupune, cu atât veți fi mai pregătiți pentru a rezolva problemele care se ivesc pe calea împlinirii și a reușitei.

Mult success și să vă bucurați de reușite!

Cei șase stâlpi ai stimei de sine

Nathaniel Branden, în cartea Cei șase stâlpi ai stimei de sine explică în ce măsură o stimă de sine sănătoasă ne ajută în viață. În continuare vom prezenta extrase din această carte.

Prin stima de sine înțeleg mai mult decât sentimentul de a merita să trăim. Stima de sine este trăire și experiența directă a faptului că suntem potriviți pentru viață și cerințele ei. Mai specific:

  1. încredere în abilitatea noastră dea gândi și de a face față provocărilor vieții și
  2. încredere în dreptul fiecăruia de a avea success și de a fi fericit, sentimentul că merităm, că putem să ne dorim și să pornim înspre realizarea prorpiilor nevoi și idealuri, că putem să trăim conform propriilor valori și că ne putem bucura de fructele eforturilor noastre.

Încrederea în propria minte și în dreptul de a fi fericit a fiecărui individ este baza stimei de sine.

Nivelul stimei de sine are consecințe profunde asupra fiecărui aspect al existenței noastre: cum ne descurcăm la locul de muncă, cum interacționăm cu oamenii, cât de mult vom evolua, dacă ne vom îndeplini visele, iar pe plan personal, de cine ne vom îndrăgosti, cum vom interacționa cu partenerul nostru, cu copii și prietenii și ce nivel de fericire vom atinge.

Există o legătură pozitivă între stimă de sine sănătoasă și o varietate de alte trăsături care ne determină capacitatea de realizare și de fericire. O stimă de sine sănătoasă se corelează cu rațiune, realism, intuiție, creativitate, independență, felxibilitate, abilitatea de a face față schimbării, admiterea și corectarea propriilor greșeli, bunăvoință și cooperare. O stimă de sine scăzută se corelează cu iraționalitate, fuga de realitate, rigiditate, teamă de nou și de nefamiliar, conformitate excesivă sau rebeliune excesivă, atitudine de apărare continuă, comportament de plângere continuă sau de control excesiv, teamă și ostilitate față de ceilalți. Este evidentă logica dintre aceste corelații. Stima de sine susține viața și creșterea și este vitală în supraviețuire, adaptare și împlinire.

O stimă de sine crescută caută provocările și idealurile care merită împlinite. Iar îndeplinirea acestor idealuri duce la creșterea stimei de sine. O stimă de sine crescută caută doar familiarul, siguranța și orice nu este solicitant. Iar confruntararea exclusivă cu familiarul și ceea ce nu este solicitant, scade stima de sine.

Cu cât avem o stimă de sine mai solidă, cu atât suntem mai bine echipați să ne confruntăm cu provocările care apar în viața personală sau în carieră, cu atât mai repede ne ridicăm după o cădere și avem mai multă energie să o luăm de la capăt. (Un număr foarte mare de antreprenori au la activ unul sau mai multe falimente, eșecurile nu i-au descurajat).

Cu cât avem o stimă de sine mai mare cu atât mai ambițioși și tindem să evoluăm, nu neapărat în sens financiar, ci în sensul speranțelor pe care le avem de la viață, ceea ce dorim să trăim pe plan emoțional, intelectual, creativ, spiritual.

Cu cât stima de sine este mai scăzută, cu atât aspirăm la mai puțin și atingem și mai puțin. Ambele tendințe par să producă efectul de a se auto-susține și auto-perpetuare.

Cu cât stima de sine este mai mare, cu atât mai mult dorim să ne exprimăm, reflectând bogăția interioară. Cu cât stima de sine este mai mică, cu atât avem mai multă nevoie de a dovedi, trăind mecanic și inconștient. Cu cât este mai mare stima de sine, cu atât suntem mai deschiși, onești, cu aptitudini de a comunica cu alți oameni, pentru că suntem convinși că gândurile noastre sunt valoroase și de aceea mai degrabă dorim claritate. Cu cât stima de sine este mai scăzută, cu atât vom avea o comunicare evazivă, nepotrivită datorită incertitudinii asupra gândurilor și sentimentelor proprii sau datorită temerii față de răspunsul pe care l-am putea primi.

Cu cât avem o stimă de sine mai mare, cu atât mai mult tindem să formăm relații de calitate și să nu ne angrenăm în relații toxice. Motivul este că ceea ce se aseamănă se adună și o persoană cu stimă de sine ridicată, va atage o persoană cu stimă de sine ridicată. Vitalitatea și expansiunea celorlalți par mai atrăgătoare pentru o persoană cu stimă de sine crescută decât golul și dependența.

Un principiu important al relațiilor umane este că tindem să ne simțim mai confortabil cu persoane care au același nivel de stimă de sine ca noi. Indivizii cu stimă de sine crescută sunt atrași de indivizi cu stimă de sine cresctută. Dar între două persoane care au nivel de stimă de sine foarte scăzută apare o relație total dizarmonioasă pentru că uniunea a două găuri nu produce o culme.

Cu cât avem o stimă de sine mai mare, cu atât suntem mai înclinați să îi tratăm pe ceilalți cu respect, bunăvoință, intenții bune și corectitudine – pentru că nu îi percepem ca pe o amenințare, iar respectul de sine este fundația respectului față de ceilalți. Cu o stimă de sine crescută nu ne grăbim să interpretăm relațiile ca fiind răuvoitoare sau în termeni adverși. Nu intrăm în relații cu așteptări automate de umilință, respingere, trișerie sau trădare. Contrar credințelor că orientările individualiste inclină spre comportamente antisociale, cercetările au arătat că un sens dezvoltat al valorii personale și de autonomie este în corelație cu bunătatea, generozitatea, cooperarea socială și spiritul de ajutor reciproc.

Cercetările au arătat de asemenea că un grad ridicat de stimă de sine este unul dintre cei mai buni predictori ai nivelului de fericire pe care îi va atinge un individ, așa cum discută D. G. Meyers în Căutarea fericirii. În mod logic, un nivel scăzut de încredere în sine se corelează cu nefericirea.

În relațiile de cuplu

Este ușor de intuit importanța stimei de sine în succesul relațiilor de dragoste. Nu există o barieră mai importantă pentru o relație de dragoste de succes decât teama că nu merităm dragostea sau că destinul personal este să fim răniți. Astfel de credințe dau naștere la profeții care se auto-îndeplinesc.

Atunci când mă consider merituos și demn de iubire (lovable) aceasta este fundația pentru a îi aprecia și a-i iubi pe ceilalți. Relația de dragoste pare naturală, bunăvoința și compasiunea par naturale. Am ceva de oferit și nu sunt prins în sentimente defensive, am un fel de surplus emoțional pe care îl pot canaliza în dragoste. Iar fericirea nu mă face anxios. Încrederea în competența mea și simțul că sunt merituos mă face să am încredere în abilitatea ta de a le vedea și de a le aprecia. Iată din nou o profeție care se auto-îndeplinește.

Dar atunci când lipsesc respectul și bucuria față de propria persoană, am foarte puține lucruri de dăruit în afară de propriile nevoi neîmplinite. Atunci când sunt sărac emoțional îi văd pe ceilalți ca surse de aprobare sau dezaprobare. Nu îi apreciez pentru ceea ce sunt în esența lor. Văd doar ceea ce pot sau nu pot face pentru mine. Nu caut oameni pe care să îi pot admira și cu care să pot împărtăși bucuria și aventura vieții. Caut oameni care nu mă vor condamna și care vor fi eventual impresionați de masca mea. Dar capacitatea mea de a iubi rămâne nedezvoltată.

Stima de sine în sensul bun al cuvântului este ca un sistem imunitar al conștiinței aducând reziliență, putere și capacitate de regenerare. Așa cum un sistem imunitar puternic nu garantează că cineva nu se va îmbolnăvi niciodată, dar îl face mai puțin vulnerabil și mai bine echipat pentru a se vindeca. Deci un nivel sănătos de stimă de sine nu garantează că o persoană nu va suferi de anxietate sau depresie în fața dificultăților vieții, dar îl face mai puțin succeptibil de asta și mai bine pregătit pentru a face față, a reporni și a transcende dificultățile sau provocările. Oamenii cu stimă de sine mare pot fi puși la pământ de prea multe probleme, dar cu siguranță se pot ridica mai repede.

Sunt șase pilieri ai stimei de sine:

Practica trăirii conștiente

Practica acceptării de sine

Practica responsabilității proprii

Practica asertivității (caracteristica unei persoane care își exprimă cu ușurință punctual de vedere și interesele fără anxietate și fără a le nega pe ale celorlalți)

Practica trăirii cu intenție

Practica integrității personale

Practica trăirii conștiente

Dacă nu adaug un nivel potrivit de conștiință în activitățile mele, dacă nu acționez asumat, acestea duc la o diminuare a sentimentului de eficacitate și stimă de sine. Nu ne putem simți competenți sau valoroși atunci când suntem dominați de o ceață mentală. Mintea noastră este de bază pentru supraviețuire. Trădați-o și stima de sine va avea de suferit. Evadarea și permanenta confuzie sunt semne de trădare.

Prin alegerile pe care le facem între a gândi sau nu, între a fi sau nu responsabil, între a păstra un sens al realității și a evada complet stabilim felul de persoană care suntem. Aceste alegeri se adună în interiorul nostru. Stima de sine este reputația pe care o căpătăm în interiorul nostru.

Practica acceptării de sine

Fără acceptare de sine, stima de sine este imposibilă. Dacă stima de sine este ceva ce experimentăm, acceptarea de sine este ceva ce facem. Altfel spus, acceptarea de sine este relația de prietenie pe care o dezvolt cu mine. În primul rând voi fi mereu de partea mea. Acceptarea de sine este dorința de a experimenta ceea ce îmi este propriu, fără a privi vreo parte din mine ca fiind străină. Accetarea de sine nu garantează ca un comportament nedorit nu va apărea niciodată, dar îi va micșora recurența.

Îmi voi asuma responsabilitatea pentru acțiunile mele și pentru atingere obiectivelor pe care mi le-am propus. Aceaste înseamnă că îmi asum responsabilitatea pentru viața mea și pentru starea mea de bine sau grija față de propria persoană.

 Practica asertivității

Să fiu asertiv cu mine însumi înseamnă să mă ridic pentru mine, să fiu cine sunt în mod deschis, să mă tratez cu respect în orice interacțiune umană.

Practicarea asertivității înseamnă să trăiesc autentic, să vorbesc din propriile convingeri și sentimente – ca un fel de viață, ca o regulă.

Asertivitatea va ține seamă de context. Mă voi exprima întrun fel atunci când mă joc cu un copil de trei ani și în alt fel atunci când sunt întro întâlnire oficială. Nu îmi voi trăda autenticitatea, dar voi rămâne focusat pe realitate. Câteodată asertivitatea înseamnă exprimarea unei idei noi, oferirea unui compliment, iar câteodată înseamnă să spunem nu sau să nu râdem la glume fără gust. Un nivel sănătos de încredere în sine cere ca să acționăm, să fim în arena și să ne punem la treabă.

Practica trăirii cu intenție

Să trăim cu intenție înseamnă să ne folosim puterea personală pentru a ne atinge scopurile alese: să studiem, să ne întemeiem o familie, să ne câștigăm existența, să începem o afacere, să aducem un nou produs pe piață, să rezolvăm o problemă științifică, să ne construim o casă de vacanță, să susținem o relație romantică fericită. Scopurile noastre ne conduc mai departe, ne pun la treabă abilitățile și cunoștiințele și ne energizează existența. 

Să trăim cu intenție însemmă să trăim productiv, ceea ce ne duce la necesitatea de a fi competenți. Productivitatea este faptul de a ne susține existența aducând la realitate gândurile noastre, stabilindu-ne obiective și lucrând pentru ele, aducând cunoaștere, bunuri și servicii la viață.

Practica integrității personale

Integritatea este integrarea idealurilor, convingerilor, standardelor, convingerilor și a comportamentului. Atunci când comportamentul este congruent cu valorile noastre, când idealurile și practica merg mână în mână, avem integritate.

Atunci când ne comportăm în feluri care sunt în conflict cu propriile valori, scădem în ochii noștri.

La un nivel simplu, integritatea personală ridică astfel de întrebări: sunt onest, demn de încredere și se poate conta pe mine? Îmi țin promisiunile? Fac lucrurile pe care le admir și evit lucrurile le care nu le admir? Sunt corect în relația cu mine și cu ceilalți?

Iată pe scurt care sunt cei șase stâlpi pe care autorul îi consideră temelia stimei de sine. Iar, din punctual său de vedere, stima de sine este temelia unei vieți reușite, iar dacă dorim să realizăm ceva în viața aceasta ar trebui să lucrăm la consolidarea și păstrarea stimei de sine.